Ce trebuie sa facem sau sa nu facem in ultimele zile ale Saptamanii Mari
Joia Mare sau Joia Patimilor este ziua in care Iisus le-a spalat picioarele Apostolilor, dand un exemplu de smerenie. In amintirea acestui fapt, exista obiceiul, in unele manastiri, ca in aceasta zi staretul sa spele picioarele a doisprezece din vietuitorii manastirii pe care o conduce. Tot in Joia Mare a avut loc Cina cea de Taina, unde s-a instituit Sfanta Impartasanie, prin care crestinii se unesc cu Trupul si Sangele Mantuitorului, sub chipul painii si al vinului, spre iertarea pacatelor si spre viata de veci. Tocmai de aceea, se spune ca e bine ca Spovedania si Impartasania sa se faca pana in Joia Mare, nu mai tarziu.
Un al moment important al zilei este cel in care Mantuitorul s-a rugat “cu lacrimi de sange” catre Dumnezeu Tatal, in Gradina Ghetsimani, pana cand a fost tradat de Iuda si arestat. In aceasta seara, se citesc cele 12 Denii sau Evanghelii si se scoate Sfanta Cruce in naosul bisericii, fiind ultima data, pana sambata noaptea, cand se mai bat clopotele.
La romani, aceasta este ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu, pentru ca se spune ca acestea nu se strica niciodata. In anumite zone ale tarii se fac niste colacei si se pregateste orez fiert cu prune, care se imparte intre rude sau se da la saraci, caci se crede ca din Joia Mare mortii coboara pe Pamant si raman aici pana inainte de Rusalii. Curatenia generala in casa trebuie ispravita pana in aceasta zi, fiind pacat sa mai lucrezi dupa aceea. Conform unei alte superstitii, nu e bine sa dormi in Joia Mare, caci vei fi lenes tot anul.
In alte zone, ouale se vopsesc si se incondeiaza in Vinerea Mare, numita si “Vinerea Neagra” sau “Vinerea Seaca”. In trecut, femeile vopseau ouale cu coji de ceapa sau miez de sfecla rosie (ca sa iasa rosii), cu fiertura de grau verde sau patrunjel verde (ca sa iasa galbene), cu frunze de nuc sau spanac (ca sa iasa verzi) si cu fiertura de varza rosie (ca sa iasa albastre). In Vinerea Mare, in anumite sate si orase din Transilvania, oamenii se strang la cimitir si aprind lumanari, spre pomenirea mortilor. In aceasta zi, nu se mai tine Sfanta Liturghie, ci se citeste Prohodul Domnului. Este o zi de post negru si se spune cei care reusesc sa ajuneze total vor fi sanatosi si vor avea noroc peste an.
Sambata Mare este ultima zi de pregatiri pascale: atunci se coc pasca si cozonacul ce vor fi duse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. Spre deosebire de Craciun, cand masa trebuie sa fie bogata, de Pasti nu se pregatesc foarte multe feluri de mancare, conform zicalei: “Craciunul este satul, iar Pastele, fudul”. La sate, din Joia Mare pana in Sambata Mare, se fac focuri mari in curti si pe dealuri, simbol al Luminii si al Jertfei aduse de Mantuitor.
Andreea Milici
Un al moment important al zilei este cel in care Mantuitorul s-a rugat “cu lacrimi de sange” catre Dumnezeu Tatal, in Gradina Ghetsimani, pana cand a fost tradat de Iuda si arestat. In aceasta seara, se citesc cele 12 Denii sau Evanghelii si se scoate Sfanta Cruce in naosul bisericii, fiind ultima data, pana sambata noaptea, cand se mai bat clopotele.
La romani, aceasta este ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu, pentru ca se spune ca acestea nu se strica niciodata. In anumite zone ale tarii se fac niste colacei si se pregateste orez fiert cu prune, care se imparte intre rude sau se da la saraci, caci se crede ca din Joia Mare mortii coboara pe Pamant si raman aici pana inainte de Rusalii. Curatenia generala in casa trebuie ispravita pana in aceasta zi, fiind pacat sa mai lucrezi dupa aceea. Conform unei alte superstitii, nu e bine sa dormi in Joia Mare, caci vei fi lenes tot anul.
In alte zone, ouale se vopsesc si se incondeiaza in Vinerea Mare, numita si “Vinerea Neagra” sau “Vinerea Seaca”. In trecut, femeile vopseau ouale cu coji de ceapa sau miez de sfecla rosie (ca sa iasa rosii), cu fiertura de grau verde sau patrunjel verde (ca sa iasa galbene), cu frunze de nuc sau spanac (ca sa iasa verzi) si cu fiertura de varza rosie (ca sa iasa albastre). In Vinerea Mare, in anumite sate si orase din Transilvania, oamenii se strang la cimitir si aprind lumanari, spre pomenirea mortilor. In aceasta zi, nu se mai tine Sfanta Liturghie, ci se citeste Prohodul Domnului. Este o zi de post negru si se spune cei care reusesc sa ajuneze total vor fi sanatosi si vor avea noroc peste an.
Sambata Mare este ultima zi de pregatiri pascale: atunci se coc pasca si cozonacul ce vor fi duse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. Spre deosebire de Craciun, cand masa trebuie sa fie bogata, de Pasti nu se pregatesc foarte multe feluri de mancare, conform zicalei: “Craciunul este satul, iar Pastele, fudul”. La sate, din Joia Mare pana in Sambata Mare, se fac focuri mari in curti si pe dealuri, simbol al Luminii si al Jertfei aduse de Mantuitor.
Andreea Milici