Pastele in Oltenia: Obiceiuri inedite si bucate specifice de acasa de la Nea Marin
In zona Olteniei, Sarbatoarea Pastelui este marcata de datini stravechi ce tin de credinta unei curatari si innoiri interioare, pentru reintoarcerea oamenilor la Dumnezeu. Obiceiurile sunt putin diferite fata de celelalte regiuni ale tarii si reprezinta specificul zonei. Ritualul inlcude inrosirea oualor din Vinerea Mare, care, odata desenate cu frunze de patrunjel, trifoi sau leustean, se sterg cu un servetel imbibat cu putin ulei, ca sa straluceasca, si se aseaza intr-un cos pe lucerna verde. Un fapt inedit si reprezentativ totodata este acela ca, in unele parti din Oltenia, barbatii sunt cei care incondeiaza ouale, iar acestea sunt daruite la masa de Paste de catre fini nasilor, ori la hora satului, de catre feciori fetelor. De asemenea, tot Vinerea Mare este ziua scaldatului, iar conform traditiei, acela care se scufunda de trei ori in apa rece va fi sanatos tot anul. Daca ploua, anul se anunta a fi unul bogat, cu recolte pe masura.
Mancarea se prepara in Sambata Mare, iar masa de Pasti trebuie sa fie incarcata cu bucatele traditionale. Pe langa oua rosii, nu trebuie sa lipseasca branza, salata cu ceapa verde, drobul, friptura de miel si placinta cu branza si smantana. Denumita "dulungaci", aceasta se face cu multe foi pregatite in casa si incretite cu mana, asezate in 3-4 straturi fragede, cu branza potrivit de sarata intre ele si acoperite de o portie zdravana de lapte batut cu ou, zahar sau miere si vanilie. Daca in celelalte zone se serveste ciorba de miel, oltenii pregatesc faimoasa "ciorba de bureti", iar stufatul, desi s-a raspandit ulterior si in Moldova, este specific Olteniei, unde se prepara diferit: se pune mai putina carne si mai multa verdeata, taiata marunt si rumenita putin, nu doar fiarta.
Masa de Paste se serveste insa abia dupa ce crestinii, intorsi de la slujba de Inviere cu lumanarea aprinsa, culeg din gradina iarba verde si o aseaza pe scarile casei. In judetul Dolj, in unele comune se face foc in fata casei, iar femeile aduc in jurul lui atatea scaune cati barbati sunt in casa. Pe scaune sunt asezate cani cu apa, iar deasupra se pun colacei care se dau de pomana. Oltenii respecta traditia, iar in ziua de Paste poarta haine noi, in semn de respect pentru aceasta sarbatoare. In dimineata primei zile de Paste, copiii se spala cu apa in care se pune un banut de argint si un ou rosu, pentru a fi curati si rumeni tot anul. In a doua zi de Paste, feciorii stropesc cu apa sau parfum fetele pe care vor sa le duca in fata altarului, iar fetele se imbraca cu zavelci, marame lucrate si poale, prin care isi demonstreaza maiestria in domeniul tesutului si al cusutului in fata intregului sat.
Mancarea se prepara in Sambata Mare, iar masa de Pasti trebuie sa fie incarcata cu bucatele traditionale. Pe langa oua rosii, nu trebuie sa lipseasca branza, salata cu ceapa verde, drobul, friptura de miel si placinta cu branza si smantana. Denumita "dulungaci", aceasta se face cu multe foi pregatite in casa si incretite cu mana, asezate in 3-4 straturi fragede, cu branza potrivit de sarata intre ele si acoperite de o portie zdravana de lapte batut cu ou, zahar sau miere si vanilie. Daca in celelalte zone se serveste ciorba de miel, oltenii pregatesc faimoasa "ciorba de bureti", iar stufatul, desi s-a raspandit ulterior si in Moldova, este specific Olteniei, unde se prepara diferit: se pune mai putina carne si mai multa verdeata, taiata marunt si rumenita putin, nu doar fiarta.
Masa de Paste se serveste insa abia dupa ce crestinii, intorsi de la slujba de Inviere cu lumanarea aprinsa, culeg din gradina iarba verde si o aseaza pe scarile casei. In judetul Dolj, in unele comune se face foc in fata casei, iar femeile aduc in jurul lui atatea scaune cati barbati sunt in casa. Pe scaune sunt asezate cani cu apa, iar deasupra se pun colacei care se dau de pomana. Oltenii respecta traditia, iar in ziua de Paste poarta haine noi, in semn de respect pentru aceasta sarbatoare. In dimineata primei zile de Paste, copiii se spala cu apa in care se pune un banut de argint si un ou rosu, pentru a fi curati si rumeni tot anul. In a doua zi de Paste, feciorii stropesc cu apa sau parfum fetele pe care vor sa le duca in fata altarului, iar fetele se imbraca cu zavelci, marame lucrate si poale, prin care isi demonstreaza maiestria in domeniul tesutului si al cusutului in fata intregului sat.