Un oras imens, mai vechi decat piramidele egiptene, descoperit in Hunedoara
Lucrarile la autostrada Sibiu-Nadlac au scos la suprafata urmele unei file importante din istoria plaiurilor romanesti, dar ramasa ascunsa cunoasterii noastre, sub straturi de pamant: un oras imens, mai vechi decat piramidele egiptene. Datat in jurul anului 4.200 i.Hr., acesta este amplasat in Turdas, Hunedoara, are fortificatii si cartiere intregi, iar printre ruine au fost gasite multe vase si statuete valoroase. Sistemul de fortificatie care imprejmuieste situl a fost construit din lemn si este compus din 11 palisade si santuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri, doua porti si turnuri, ocrotind un nucleu care in stadiul initial avea, probabil, in jur de 100 de hectare. Spatiul a fost consacrat dupa toate regulile, la distante de aproximativ 200 de metri in interiorul primei sau celei de-a doua fortificatii fiind pus cate un sacrificat. Pana acum, s-au gasit cinci schelete, asezate in pozitii diferite: fie pe burta, cu mainile si picioarele legate, fie pe spate, cu mainile si picioarele legate, fie cu capul taiat si pus pe piept.
Foarte interesanta este si arhitectura caselor din acest oras, datorata, cel mai probabil, deselor inundatii din perimetru. Acestea erau imense ca inaltime si anvergura, suspendate pe stalpi de 6-8 metri. Inundatiile afectau insa pivnitele si vetrele care se gaseau la nivelul solului, asa ca asezarea era refacuta dupa calamitati ale naturii. S-au descoperit astfel sase orizonturi de arhitectura suprapuse, dar si un numar foarte mare de complexe arheologice - peste 3.000, in conditiile in care, in alte locuri, cateva situri abia totalizeaza impreuna 2.000 de complexe arheologice. Sistemul de fortificatii descoperit de arheologii sibieni e oglinda celui pe care Nicolae Vlassa il descoperise incizat pe o tablita, ideea ca pe aceasta tablita locuitorii vechiului oras au desenat sistemul de fortificatii al asezarii fiind astfel confirmata.
Potrivit lui Sabin Adrian Luca, directorul muzeului Brukenthal si coordonatorul cercetarilor, asezarea de la Turdas a fost un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase, in stilul Turdasului, unic in Europa, pana la statuete antropomorfe, zoomorfe, si statuete pe tron, care exemplifica regalitatea si care au mai fost gasite doar in doua-trei situri din Europa. "Trebuie sa ne gandim la un mare centru regional al acelui moment. Am gasit explicatia asupra numarului mare de vase si statuete de lut descoperite aici. Am gasit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni si singura concluzie care se poate trage este ca aici se faceau statuetele, idolii pentru o tara. Si aceasta mare asezare sacra cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunitati. E singura asezare din toate cele cercetate pana acum din Europa neolitica care are un numar asa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea ca suntem in fata unei asezari protourbane aidoma marilor asezari din Orient, o asezare care avea sigur regi, datorita statuilor pe tron", a explicat acesta.
Sapaturile din ultimul an si jumatate au produs mii de piese intregi, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramica la metal si de la piatra la os. Acestea au fost restaurate si pot, singure, sa formeze un nou muzeu, cu toate ca pana acum s-a cercetat un esantion ceramic de 2-3% la suta si cam 3-4% la suta din oase. Astfel, se estimeaza ca la finalul lucrarilor sa se raporteze cel mai mare esantion ceramic si osteologic cercetat in Europa. De alfel, civilizatiei Turdas ii apartine si cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani). Este vorba despre celebrele tablite de lut descoperite, in anul 1961, la Tartaria, localitate situata intre Alba Iulia si Orastie, inscriptionate cu semne asemanatoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel putin o mie de ani mai vechi decat orice alfabet.
Foarte interesanta este si arhitectura caselor din acest oras, datorata, cel mai probabil, deselor inundatii din perimetru. Acestea erau imense ca inaltime si anvergura, suspendate pe stalpi de 6-8 metri. Inundatiile afectau insa pivnitele si vetrele care se gaseau la nivelul solului, asa ca asezarea era refacuta dupa calamitati ale naturii. S-au descoperit astfel sase orizonturi de arhitectura suprapuse, dar si un numar foarte mare de complexe arheologice - peste 3.000, in conditiile in care, in alte locuri, cateva situri abia totalizeaza impreuna 2.000 de complexe arheologice. Sistemul de fortificatii descoperit de arheologii sibieni e oglinda celui pe care Nicolae Vlassa il descoperise incizat pe o tablita, ideea ca pe aceasta tablita locuitorii vechiului oras au desenat sistemul de fortificatii al asezarii fiind astfel confirmata.
Potrivit lui Sabin Adrian Luca, directorul muzeului Brukenthal si coordonatorul cercetarilor, asezarea de la Turdas a fost un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase, in stilul Turdasului, unic in Europa, pana la statuete antropomorfe, zoomorfe, si statuete pe tron, care exemplifica regalitatea si care au mai fost gasite doar in doua-trei situri din Europa. "Trebuie sa ne gandim la un mare centru regional al acelui moment. Am gasit explicatia asupra numarului mare de vase si statuete de lut descoperite aici. Am gasit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni si singura concluzie care se poate trage este ca aici se faceau statuetele, idolii pentru o tara. Si aceasta mare asezare sacra cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunitati. E singura asezare din toate cele cercetate pana acum din Europa neolitica care are un numar asa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea ca suntem in fata unei asezari protourbane aidoma marilor asezari din Orient, o asezare care avea sigur regi, datorita statuilor pe tron", a explicat acesta.
Sapaturile din ultimul an si jumatate au produs mii de piese intregi, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramica la metal si de la piatra la os. Acestea au fost restaurate si pot, singure, sa formeze un nou muzeu, cu toate ca pana acum s-a cercetat un esantion ceramic de 2-3% la suta si cam 3-4% la suta din oase. Astfel, se estimeaza ca la finalul lucrarilor sa se raporteze cel mai mare esantion ceramic si osteologic cercetat in Europa. De alfel, civilizatiei Turdas ii apartine si cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani). Este vorba despre celebrele tablite de lut descoperite, in anul 1961, la Tartaria, localitate situata intre Alba Iulia si Orastie, inscriptionate cu semne asemanatoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel putin o mie de ani mai vechi decat orice alfabet.