7,297 oferte
3,178 obiective

Alege un Judet

Obiective

Calculeaza Ruta

Afla distanta pe care urmeaza sa o parcurgi, dar si ce poti vedea pe drum!

   Calculeaza   

Horoscopul zilei

Horoscopul zilei zodia Berbec Horoscopul zilei zodia Taur Horoscopul zilei zodia Gemeni
Horoscopul zilei zodia Rac Horoscopul zilei zodia Leu Horoscopul zilei zodia Fecioara
Horoscopul zilei zodia Balanta Horoscopul zilei zodia Scorpion Horoscopul zilei zodia Sagetator
Horoscopul zilei zodia Capricorn Horoscopul zilei zodia Varsator Horoscopul zilei zodia Pesti
Dulceata de pepene galben

Dulceata de pepene galben

Dulceata de pepene galben, de sezon. ...

Bilete de Avion





Pasageri (max. 9):
Adulti (>18 ani)
Tineri (12-18 ani)
Copii (2-12 ani)
Infanti (<2 ani)
10.0/10 din 2 voturi

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Sarbatoarea Sanzienelor: ziua in care credintele si traditiile crestine se impletesc cu obiceiurile si superstitiile pagane

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Sarbatoarea Sanzienelor: ziua in care credintele si traditiile crestine se impletesc cu obiceiurile si superstitiile pagane

In traditia crestin ortodoxa, 24 iunie este ziua nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cel mai mare intre cei nascuti din femei si cel mai mic in Imparatia Cerurilor, eveniment ce a pregatit venirea Mantuitorului. Rolul sau nu a fost insa numai acela, ci si de a-L descoperi lumii pe Hristos ca Mesia si Fiul lui Dumnezeu, iar Biserica i-a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului (24 februarie) si a treia aflare a capului (25 mai). In calendarul satului traditional romanesc, ziua de 24 iunie este una cu multiple valente, cea predominanta fiind in functie de zona etnografica. In Bucovina sarbatoarea este dedicata Sfantului Ioan cel Nou (Sfantul Ioan de Vara), ale carui moaste se afla la Suceava, in Oltenia, Banat, Transilvania si Maramures sunt celebrate Sanzienele, iar in Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei obiceiul se numeste Dragaica.

Sanzienele erau considerate niste femei frumoase, zane bune care plutesc in aer sau umbla pe Pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile si vindeca bolile si suferintele oamenilor. Dragaicele sunt tot niste fiinte fantastice, asemanatoare ielelor, care au puterea de a face ca buruienile sa fie de leac si dau rod semintelor, dar ii si pedepsesc pe cei ce lucreaza in aceasta zi. Sarbatoarea Sanzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeita Diana, numele de Sanziana provenind din "Sancta Diana", in timp ce Dragaica este varianta slava. Dupa unii specialisti, sarbatoarea isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui, Sanzienele fiind adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora.

Denumita in popor si "Cap de vara" sau "Amutitul cucului" (se spune ca aceasta pasare canta doar trei luni pe an, de la echinoctiul de primavara pana la solstitiul de vara sau de Sanziene, iar daca inceteaza sa cante inainte, inseamna ca vara va fi secetoasa), ea celebra soarele si muncile agricole specifice verii, fiind legata de o serie de ritualuri pentru sanatatea oamenilor si belsug in gospodarie, dar si de practici ale fetelor pentru a-si afla sortitul. In multe zone din tara, inca se aprind noaptea focuri pe dealuri, iar oamenii inconjoara casa, ogoarele si grajdurile cu facliile aprinse. Se spune ca in noaptea de Sanziene se deschid portile cerului, care raman asa timp de 12 zile, si lumea de dincolo vine in contact cu lumea pamanteana, fapt pentru care, in foarte multe zone din tara, se fac pomeni pentru morti. Tot in aceasta noapte, rasare si floarea alba de feriga, care aduce noroc celui care o va culege.

Dar cele mai cautate sunt sunt florile galbene ce infloresc in preajma zilei de 24 iunie, substitutele vegetale ale Sanzienelor-zane, avand importante atribute divinatorii. Fetele obisnuiau sa le puna sub perna pentru a-si visa ursitul, in timp ce femeile casatorite isi infasurau cu sanziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile campului. Cununa de sanziene aruncata pe acoperisul casei arata cand urma sa se marite fata: daca aceasta ramanea pe acoperis, fata urma sa se marite chiar in acel an, in timp ce, daca ajungea pe jos, fata o mai arunca pana ramanea prinsa pentru a sti cati ani mai are de asteptat. Cununa de sanziene aruncata in coarnele vitelor arata cum va fi ursitul: daca se oprea in cornul unei vite tinere, fata avea sa se marite dupa un tanar, iar daca se oprea in cornul vitei batrane, ursitul avea sa fie om in varsta.

In medicina populara, sanziana este folosita pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasa in zorii zilei. Prinse in coronite sau legate in forma de cruce, florile si spicele de grau culese in ziua de Sanziene sunt in multe zone duse la biserica pentru a fi sfintite si pastrate apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. Fetele joaca alaiul Dragaicei cu aceste cununi, pentru belsug si pentru protectia gospodariilor si ogoarelor, in care cea mai frumoasa si mai cuminte dintre fetele satului colinda alaturi de alte tinere imbracate in alb, iar la rascruci se opresc si fac o hora cantand. Se mai obisnuieste si ca fetele sa fie udate de flacai, care umbla prin sat din zorii zilei cu flori de Sanziene la palarii.

In trecut, balciuri, iarmaroace si targuri de fete erau organizate la Buzau, Focsani, Buda (judetul Vrancea), Ipatesti (judetul Olt), Pitesti, Campulung Muscel, Carbunesti (judetul Olt), Brosteni (judetul Mehedinti), Giurgeni (judetul Ialomita). Asta deoarece Sanzienele reprezinta in special o sarbatoare a iubirii si fertilitatii: femeile maritate pot urma ritualuri pentru a avea copii, iar cele nemaritate pentru aflarea sortitului. De asemenea, o superstitie spune ca indragostitii care fac impreuna baie in rau sau in mare de Sanziene se vor iubi toata viata.


Alte credinte si superstitii legate de Sarbatoarea Sanzienelor sunt:

- Nimeni nu are voie sa lucreze in aceasta zi, cand soarele joaca pe cer sau sta in loc la amiaza.

- In ziua de Sanziene, oamenii nu trebuie sa se imbaieze, deoarece vor spala fortele magice care ii inconjoara in aceasta zi.

- Reprezinta momentul cel mai bun pentru culegerea plantelor de leac, dar si de descantece si vraji.

- Fetele care vor sa se marite repede, dar si femeile maritate care vor sa fie iubite de soti si sa aiba copii frumosi si sanatosi, trebuie sa se spele cu roua trebuie adunata in zori de pe plante, din locuri necalcate, pe o panza alba, stoarsa apoi intr-o oala noua.

- In mai multe zone ale judetului Bistrita-Nasaud, copiii aduna sanziene si le pun pe la portile caselor, cate una pentru fiecare membru al familiei. Se spune ca cel a carui sanziana va fi vestejita a doua zi va muri inaintea celorlalti.

- in Ardeal, se spune ca in ziua de Sanziene pot fi cautate comori vechi, ingropate in pamant, deoarece, in noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc.

- Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

- Fetele care vor sa afle numele viitorului sot trebuie sa ia un vas cu apa proaspata in care pun 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar fetele vor afla initialele formate in apa, ce vor dezvalui numele ursitului.

Autor fotografie: Sorin Albu

 



"Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Sarbatoarea Sanzienelor: ziua in care credintele si traditiile crestine se impletesc cu obiceiurile si superstitiile pagane" citeste si:
+ adauga comentariu pentru Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Sarbatoarea Sanzienelor: ziua in care credintele si traditiile crestine se impletesc cu obiceiurile si superstitiile pagane COMENTARII (0):

Fii primul care comenteaza asta.


Nume utilizator:
Email utilizator:
Titlu comentariu:
Mesaj:

0 caractere :: Numar maxim de caractere 6000
Introduceti codul de securitate din imagine

Adauga comentariu

* Comentariile care contin limbaj vulgar nu vor fi publicate.


Cazare Romania