Pompeiul Romaniei – Histria, primul oras de pe teritoriul actual al tarii

Cunoscuta ca si "Pompeiul Romaniei", Histria reprezinta cel mai important sit arheologic de pe litoralul romanesc, ruinele sale grecesti, romane si bizantine datand din perioada cuprinsa intre secolele VII i.Hr. si VII d.Hr. Acestea se afla in prezent pe teritoriul administrativ al comunei Istria, din judetul Constanta, fiind raspandite pe o suprafata mai mare de de 72 ha de-a lungul malului complexului lagunar Razelm-Sinoe. Sigur, la vremea construirii cetatii de catre colonisti greci din Milet, lacul era un golf deschis la mare, Histria reprezentand cea mai veche colonie greaca din vestul Pontului Euxin si una dintre primele intemeiate in bazinul acestei mari. Fiind si prima structura urbana atestata pe teritoriul actual al Romaniei, a avut o dezvoltare neintrerupta timp de aproape 1300 ani, incepand cu perioada greaca si terminand in perioada bizantina. A fost abandonata, in cele din urma, in favoarea Tomisului (Constanta), intrucat portul se umplea cu aluviuni.

Numele cetatii Histria (Istria in limba greaca), provine de la fluviul Istros, cum era denumita Dunarea de catre greci – Strabon scria ca cetatea se afla "la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului". Asezarea era formata din doua parti distincte, acropola si asezarea civila, dupa un model des intalnit in orasele antice grecesti, structura care a fost mentinuta pana la abandonarea sa. Fiind inconjurata de un puternic zid de aparare (numai in partea vestica a zidului erau zece turnuri si doua porti), Histria avea strazi pavate cu piatra, teatru, arene sportive, gimnazii pentru educarea tinerilor si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 de kilometri. Aici au fost batute si primele monede de pe actualul teritoriu al Romaniei, si anume emisiunea de moneda proprie in jurul anului 480/475 i.Hr. Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul orasului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stanga, si legenda IΣTPI incadrate intr-un patrat incus, iar pe revers doua capete umane alaturate si inversate.

Cetatea Histria a fost identificata in 1868, de catre arheologul francez Ernest Desjardins, iar de atunci cercetarile arheologice au continuat neintrerupt. in prezent, se pot vizita: zidul de aparare, cu turnuri si bastioane, un forum roman, ruinele conservate ale marelui templu inchinat lui Zeus, dar si altarele mai mici ale lui Hermes, Atena, Afrodita si Dyonisos din zona sacra, cartierele de locuinte sau ateliere, zona comerciala, terme si bazilici. In centrul orasului, se afla una dintre cele mai mari bazilici crestine din regiune, un edificiu de peste 60 de metri lungime si 30 de metri latime, care ocupa aproape 2% din suprafata cetatii tarzii. Datand din secolul VI d.Hr., Bazilica episcopala de la Histria a fost scoasa la lumina in anul 1969 si reprezinta cea mai importanta descoperire, intrucat acest lucru insemna ca, in acel timp, Histria ajunsese la rangul de episcopie.

Prin ordonanta nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, Histria a fost inscrisa prima pe lista celor 5 zone de interes prioritar, iar in 2007 cetatea a intrat si pe Lista Patrimoniului European. Muzeul infiintat in subordinea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta ne poate ajuta sa-i intelegem mai bine istoria. Acesta expune piese de arheologie greaca, romana si bizantina, precum amfore, inscriptii, vase ceramice, sticla, podoabe, basoreliefuri elenistice si altele, iar programul de vizitare este dupa cum urmeaza: vara – zilnic, intre 09-20, iarna – zilnic, intre 09-17. De asemenea, din 1994 situl face parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, in zona existand o mare varietate de specii de pasari.

Autor fotografie: Cosmin Danila, http://www.patrimoniuromanesc.ro/