Culmile Buzaului

Incadrati intre muntii Ciucas la vest, Muntii Vrancei la est, culmile Subcarpatilor de Curbura la sud si Clabucetele Intorsurii la nord, Muntii Buzaului se desfasoara pe o suprafata de aproape 1.900 kmp. In sud si in nord, contactul cu regiunile limitrofe este subliniat prin diferentele de nivel de 200 – 350 m, ce apar adesea sub forma unor versanti abrupti. Acest aspect este si mai pregnant pe aliniamentul Paltineni-Colti-Lopatari, adica acolo unde eroziunea a pus in evidenta pereti abrupti, alcatuiti din strate groase de gresie, in pozitie verticala. Limita fata de muntii din est si vest se poate urmari in lungul vailor Buzau, Siriu in vest, Basca Mica, Basca Mare in est, al unor inseuari largi, intre Varful Furu Mare si Ivanetu in sud-est, Lacauti-Menesbert in nord-est, si culmi joase.

Fiind situati in apropierea unor areale des populate, la aproximativ 50 km de Brasov si 80 km de Buzau, acesti munti sunt strabatuti de o artera importanta, lucru care faciliteaza accesul si face din ei o zona turistica de interes. Masivele Siriu, Penteleu, Podu Calului si Culmea Ivanetu, in cadrul carora exista mai multe trasee marcate, se afla in partea central-sudica a regiunii, ele fiind separate de vaile Buzau, Basca Mica si Basca Rosilei.

Masivul Penteleu este denumit “Regele Muntilor Buzaului”, avand o altitudine maxima de 1.772 m, in Varful Penteleu, unde se unesc ele cinci culmi: Cernetu, Coraiu, Zanoaga, Piciorul Caprei, Viforata. Se afla la extremitatea estica a muntilor Buzaului, fiind despartit de Muntii Vrancei si Masivul Podu Calului prin culoarele vailor Basca Mare si Basca Mica. Impresioneaza indeosebi prin culmile sale prelungi, pajisti intinse si prin perspectiva larga pe care o ofera asupra Carpatilor de Curbura. Multe legende si cantece haiducesti, dintre care cele mai cunoscute sunt cele despre haiducul Gheorghelas, vorbesc de faptele de vitejie ale oamenilor acestor meleaguri de pe culmile si vaile Penteleului. In luna mai afiecarui an, la Gura Teghii, se organizeaza Festivalul „Pe urme de balada”, o adevarata sarbatoare a dansului, cantecului si portului popular buzoian.

Masivul Podu Calului, incadrat de raurile Buzau, Basca Mare si de Basca Rosilei, are o pozitie centrala. Este mai scund fata de vecinii sai, inaltimea maxima fiind de 1.440 m. Obiectivele turistice sunt axate indeosebi pe vai si in vecinatatea asezarilor. Este strabatut de cursuri de apa avand praguri, iar pe raul Casoca se afla Cascada Casoca (Pruncea) si „Ascunzatoarea haiducului Gheorghelas”. Padurile acestui masiv adapostesc cerbi.

In partea cea mai de vest a regiunii se inalta Masivul Siriu. Valea Siriului este cea care il delimiteaza de culmea Monteoru, Crasna si Siriul Mare de culmea Tataru-Tatarut, iar valea Buzaului de masivul Podu Calului. Cele mai inalte varfuri sunt Malaia (1.663 m) si Bocarnea (1.659 m), la baza carora se afla, incadrat intr-un peisaj de poveste, Lacul Vulturilor, denumit si Lacul fara fund. Pe versantii abrupti pot fi intalnite capre negre, dar si ursi, mistreti, caprioare, cerbi, jderi, rasi, pisici salbatice, vulturi si cocosi de munte. Acest cadru natural deosebit face din Masivul Siriu regiunea cea mai interesanta si mai solicitata de turisti.

Masivul Monteoru este situat in partea de sud a Muntilor Siriu. Inaltimile cele mai mari se afla in varfurile Monteoru (1345 m) si Catiasu (1014 m).

Culmea Ivanetu este situata la contactul cu Subcarpatii, la sud de Basca Rozilei, altitudinea maxima fiind in varful Ivanetu: 1.190 m. Aici se gasesc asezarile rupestre, bisericuta si chiliile in piatra din Bazinul Bozioru-Nucu-Ruginoasa-Alunis-Colti. Totodata, prin drumurile si potecile care o strabat, ea asigura o legatura directa intre masivele amintite si ariile de interes turistic din nordul Subcarpatilor-Lopatari-Alunis.

Muntii Vrancei ocupa partea de nord, nord-est a judetului, dincolo de Basca Mica, si cuprind o parte a muntilor Lacauti (1.777 m), Gorul (1.785 m), Giurgiu (1.721 m), Musa (1.496 m) si Furu (1.415 m). Raurile Ramnicu Sarat, Basca Mica si Basca Mare izvorasc din acesti munti.