Sus in deal e o cetate

Un articol despre reabilitarea Cetatii Soimos mi-a atras atentia zilele acestea si voiam sa va dau mai departe informatia si voua, in ideea ca va fi cu ecou. Daca ai sti ce priveliste ti se arata catre defileul Muresului si Campia Aradului, de acolo de sus, m-ai intelege de ce as vrea sa se faca ceva pentru binele acestui loc.

Situata in apropierea localitatii Lipova, Cetatea Soimos a fost construita dupa primele invazii ale tatarilor in aceste locuri si atestata documentar in anul 1278. Se spune ca numele acesteia ar proveni de la cuvantul maghiar “Solymos” si deriva de la activitatea care a facut-o cunoscuta in Evul Mediu, si anume, cresterea soimilor de vanatoare.

O perioada importanta din existenta acesteia a fost aceea in care era resedinta vaduvei lui Ioan Zapolya, Izabella, cand a fost intarita si infrumusetata, adaugandu-i-se si bastioanele externe.
In 1551 a fost cucerita de capitanul lui Andrei Bathory, care reprezenta autoritatea regelui Ferdinand de Habsburg, in 1552 a ajuns pe mainile turcilor, apoi eliberată in 1595, cedandu-se apoi, din nou, turcilor de catre principele Gabriel Bethlen si ramanand in mainile acestora pana in 1688. In 1788 a fost parasita si supusa demolarilor.
Domeniul cetatii a fost printre cele mari din teritoriul comitatelor de vest, numarand la final de secol al XV-lea, aproape 100 de sate imprastiate nu numai pe suprafata comitatului Arad, ci si in invecinatul Timis.

Legenda fondarii cetatii Soimos este legata de cea a fondarii cetatilor Siria si Dezna. Se spune ca cele trei cetati ar fi fost construite de trei surori care s-au intalnit la Siria. Prima a spus:
“Daca ma ajuta bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata maine." A doua nu a vrut sa ramana in urma si a promis ca si cetatea ei va fi gata tot maine. Ce-a de-a treia, ca sa le intreaca pe celelalte, zise: “Chiar dacă nu mă ajuta bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata maine.” Dupa ce mesterii ridicasera cele trei cetati, acestea s-au surpat, iar fecioarele s-au transformat in serpi albi, fiecare purtand cate o coroana de aur pe cap si o cheie de aur in gura. Se zvoneste ca acestea apar in fiecare an, asteptand un eliberator care sa le ia coroanele si cheile, ele redevenind ceea ce au fost, iar cetatile reaparand si ele, la fel de semete.




Diana Petrut