Recolonizarea orasului si constructia unei replici a cetatii medievale la Serbarile Bistritei

Maine incep Serbarile Bistritei medievale, eveniment ajuns la cea de-a VI-a editie si care are anul acesta ca tema colonizarea Nosnerland-ului de catre sasi si Marea invazie tatara de la 1241. Sub leit motivul "A venit vremea sa reconstruim Cetatea!", bistritenii vor retrai cele doua momente importante din istoria locala, intr-un veritabil scenariu istoric ce se va derula, comprimand primele veacuri de existenta a sasilor pe aceste meleaguri. Programul insereaza si un amanunt inedit: este vorba de constructia, in lemn, a unei replici a Cetatii medievale, in extremitatea de nord a Pietonalului din Centrul Istoric al Bistritei, pe o suprafata de aproximativ 64 de ori mai mica fata de cetatea medievala, cu o lungime de 15 m si o latime de 10 m. Inaltimea cea mai mare, de 4 m, o va avea Poarta lemnelor, iar turnurile breslelor vor avea inaltimi cuprinse intre 1,5 si 2 m.

Bistrita medievala

Atestata documentar pentru prima data ca oras in anul 1264, Bistrita isi datoreaza intr-o masura covarsitoare geneza, evolutia si caracteristicile colonizarii germane medievale. Amplasarea intr-o zona cu resurse naturale deosebit de bogate, dar si alti factori socio-istorici au facut ca orasul sa se dezvolte rapid: catre sfarsitul secolului al XII-lea erau deja conturate cele doua laturi lungi ale pietei centrale, dar si traseele principale ale tramei stradale.

In anul 1465 incepe constructia sistemului de fortificatie, prima centura a zidurilor de aparare, cu 13 tunuri si un bastion, fiind gata in douazeci de ani. Dupa 50 de ani s-a construit si a doua centura de ziduri, prevazuta si aceasta cu turnuri, iar imprejurul lor s-au sapat santuri adanci, umplute cu apa. In interiorul zidurilor de incinta, in a doua jumatate a secolului al XV-lea, a inceput ridicarea de noi constructii din piatra sau caramida, in locul celor preponderent din lemn, pentru ca in secolul al XVI-lea sa se atinga apogeul dezvoltarii urbanistice medievale, iar Bistrita se se inscrie intre cele mai reprezentative orase din Transilvania.

Cetatea feudala era un important centru economic si negustoresc, aici fiind localizati mestesugari renumiti, artisti aurari si argintari, zidari, constructori, minieri. Negustorii bistriteni cutreierau locuri indepartate, pana in Venetia, Danzig (actualul Gdansk), Elvetia sau Orient, de unde aduceau covoare scumpe, iar fiecare breasla – a dogarilor, a pielarilor, a tabacarilor, a cizmarilor sau a croitorilor, avea turnul ei. Turnul Dogarilor, cu trei niveluri si o inaltime de 35 m, este singurul care s-a mai pastrat. In interior, turnul adaposteste astazi un muzeu original de masti si papusi. Casele meseriasilor sasi erau insemnate cu unelte caracteristice muncii lor: la casa lacatusilor era atarnata o enorma cheie lucrata artistic, la barbier o farfurie de tinichea, la curelar un ham de cai, la carciumar o cununa etc. Chiar si pe pietrele de mormant din cimitirul sasesc erau sculptate in relief uneltele meseriasilor.

Obiective turistice

Principalele obiective turistice ale orasului sunt tocmai monumentele istorice din centrul vechi datand din acea perioada, cu o arhitectura medievala germana: Complexul Sugalete (ansamblu arhitectural gotic construit intre secolele XV - XVI), Biserica evanghelica cu un turn de 75 m si care adaposteste cea mai veche sculptura ecvestra din Transilvania, sau Turnul Dogarilor, edificiu care dateaza din a doua jumatate a sec XV, facand parte din vechiul zid de aparare al orasului. In partea de nord a orasului se afla Dealul Cetatii, unde mai exista inca urmele unei cetati feudale, precum si Dealul Targului, care face legatura cu tara Nasaudului, un adevarat centru de traditie culturala.

Andreea Milici

Sursa poza: http://www.bistritamedievala.ro/