7.000 de oameni au participat in acest weekend la Targul de Fete de pe Muntele Gaina

In acest weekend, pe Muntele Gaina din Tara Motilor a avut loc cea mai mare sarbatoare populara in aer liber din Romania - Targul de Fete. Cu origini care se pierd in negura timpului si organizat astazi de Consiliul Judetean Alba, Centrul de Cultura "Augustin Bena", Consiliul Local si Primaria localitatii Avram Iancu pe un platou situat la o altitudine de 1.486 de metri, intr-o zona aflata la limita dintre judetele Alba, Arad, Bihor si Hunedoara, ineditul targ este programat in fiecare an in cea mai apropiata duminica de data de 20 iulie, praznicul Sfantului Ilie. Localnicii cred ca numai aici, pe Muntele Gaina, o cununie aduce noroc si fericire, iar pregatirea pentru aceasta sarbatoare poate sa dureze ani de zile pentru fetele care vor sa isi gaseasca perechea. Familiile cu fete de maritat instaleaza corturi unde se expune zestrea fetelor, impachetata in frumoase lazi de zestre sculptate cu diferite motive florale.

Targul de Fete de pe Gaina este mentionat prima data in anul 1816, dar se pare ca este mult mai vechi, datand din perioada plamadirii poporului in aceste parti. La inceput, a fost o sarbatoare a pastorilor din cele trei Vidre, Tomnatec, Grohot, Bulzesti si celelalte sate din jur, care pasunau vitele pe Muntele Gaina timp de cateva saptamani, pana ce se cosea fanul acasa. Cu timpul, acestia si-au adus familiile si rudele, asa incat intalnirea de ramas bun se transforma intr-o sarbatoare populara, la care cu timpul a inceput sa participe lumea satelor din jurul muntelui, apoi si din alte parti mult mai indepartate. Cu acest prilej, tinerii se cunosteau si se legau multe casatorii. Tocmai de aceea, batranii povestesc ca pe Muntele Gaina nu s-au vandut fete niciodata, fiind vorba doar de o sarbatoare a tuturor motilor, in care tineri, fete si baieti, joaca, petrec, canta, fac cunostinta feciorii cu fetele din locuri departate, pentru ca apoi, multi din ei sa se casatoreasca.

De altfel, o sarbatoare asemanatoare se facea pe Mutele Biharia, intre Curcubata Mica si Curcubata Mare, chiar in ziua de Sfantul Petru, stil vechi, cu o saptamana inainte de Targul Gainii, sarbatoare care astazi nu se mai tine. La doua saptamani dupa Gaina, un alt targ similar se tine si astazi pe Muntele Calineasa, nu tocmai asa de mare si de populat, cel mai important fiind Targul de Fete de pe Muntele Gaina. Serbarea era si o adevarata expozitie de arta, unde puteau fi admirate lazi de zestre sculptate sau pirogravate, tulnice, salarite, donite, ciubere ori pieptare impodobite cu flori cusute cu negru. Fetele se purtau cu capul descoperit, iar parul il pieptanau cu coada impletita, legata cu o panglica in mot, in varful capului. Asadar, Targul Gainii nu era numai un targ, ci mai mult, o petrecere, o sarbatoare populara. Pe la mijlocul secolului XX, si-a pierdut din intensitate, in jurul anului 1848 incetand chiar a se mai tine, din cauza preocuparilor revolutionare ale motilor.

Potrivit unor relatari istorice, la Targul de Fete au participat, in decursul timpului, personalitati importante, precum imparatul austriac Franz Joseph I, in timpul unei vizite in Transilvania, in 1852, primul-ministru al Romaniei din perioada interbelica, Ionel I. C. Bratianu, sau regele Romaniei Ferdinand I, in 1924, in prezenta caruia s-a sfintit "Crucea Iancului". In acest an,  peste 7.000 de persoane au participat in cele doua zile, sambata si duminica, la manifestarile organizate in localitatea Avram Iancu si pe Muntele Gaina, manifestari care au inclus o parada a portului popular, finala Festivalului Concurs "Cultura pentru Cultura", spectacole folclorice, dar si de muzica usoara, un ceremonial solemn la "Crucea Iancului", de cinstire a memoriei inaintasilor care au luptat pentru neamul romanesc, un targ al mesterilor populari, discoteca in aer liber, focuri de tabara si focuri de artificii. Deschiderea oficiala a fost facuta de tulnicaresele din Avram Iancu, tulnicul fiind un simbol al Tarii Motilor, dar si al Targului de Fete.