Biserica de la 1300, Sfantul din strana si sihastrul din munti: Misterioasa Manastire Colt din Retezat

Una dintre primele manastiri atestate pe teritoriul Romaniei
Manastirea Colt este una dintre primele manastiri atestate pe teritoriul Romaniei, biserica fiind construita undeva prin anii 1310-1315, de familia Candestilor, familie amintita la inceputul veacului al XIV-lea si care a avut un mare rol in viata sociala si politica a Transilvaniei si tinutului Hateg. Lacasul este situat in satul Suseni al comunei Rau de Mori din judetul Hunedoara, pe drumul ce duce spre Rausor, una dintre portile de intrare in Parcul National Retezat. Tot acolo, pe o stanca mai inalta, se afla si ruinele Cetatii Colt, construit in jurul anului 1280 si care i-a servit drept inspiratie lui Jules Verne pentru romanul "Castelul din Carpati".

Biserica de la 1300, grajd de animale in perioada comunista
Atat manastirea, cat si Cetatea Colt sunt inconjurate de fascinante povestiri si un mister aparte. Viata monahala dateaza pe aceste meleaguri inca din a doua jumatate a secolului al XV-lea, cativa calugari intemeind aici o sihastrie, sub influenta Manastirii Prislop. Abandonata spre finalul secolului XVI, odata cu trecerea ctitorilor la confesiunea reformata, manastirea a ramas in paragina. In perioada comunista, biserica din piatra a fost transformata in grajd de animale, ajungand intr-o stare de degradare totala. In anul 1995, schitul capata din nou viata, la initiativa Episcopiei Aradului.

Turnul patrat de 12 m inaltime cladit deasupra altarului – spatiu de locuit pentru calugari
Avand o pozitie strategica, biserica Manastirii Colt se prezinta ca o constructie cu altar rectangular si nava dreptunghiulara, din zid cu o grosime de 1,20 m. Arhitectura sa este una deosebita, mai ales datorita turnului cladit deasupra altarului, cu o inaltime de 12 m si sprijinit pe doi contraforti asezati perpendicular pe colturile libere. In trecut, acesta a avut in interior trei camere, ultimele doua incaperi, cele mai de sus, servind drept spatiu de locuit pentru calugari, care coborau direct din turla pentru slujbe.

Scarile turnului sunt verticale si anevoioase, iar pe laturile de nord si de est, primul etaj are ferestre prelungi, cu urme de ancadramente de piatra, in stilul goticului timpuriu. Pe latura de sus, spre stanga de axa laturii, a fost proiectata o intrare, la baza careia, o vreme, se pastreaza chiar console de piatra pentru o scara mobila. Etajele superioare au avut deschideri mai inguste, in forma unor ferestre de tragere, iar turnul are acoperisul piramidal, din lespezi, strapuns de hornul unei vechi sobe interioare.

In nava se intra pe la mijlocul laturii de nord, printr-o usa de barne, altadata cu un ancadrament de piatra in forma de arc turtit si deasupra cu o nisa pentru o icoana de hram, asemanatoare cu cele de la Densus si Prislop. Cercetarile arheologice au aratat ca in interior se cobora aproape jumatate de metru pana la pardoseala de spolii romane asezate pe un strat de mortar cu suport de piatra marunta.

Pictura cu elemente etnografice si comice
Una dintre cele mai importante realizari din momentul in care viata monahala a fost reluata este reprezentata e conservarea si restaurarea vechii picturi din altar, ce dateaza din perioada 1350-1450 si care a fost pictata, cu culori vegetale si minerale, pe un suport format din glet de var, paie de grau, ace de brad, coaja de molid si samburi de cirese de padure. Artistul este acelasi Stefan care a pictat si bisericile din Ostrov si Densus, probabil un localnic ce cunostea foarte bine etnologia zonei, avand in vedere ca imaginile infatiseaza cateva elemente etnografice specifice zonei Hategului, dar si elemente comice, oarecum in contradictie cu doctrina bisericeasca. Astazi, in biserica se pot admira strane frumos sculptate in lemn si o impresionanta catapeteasma, realizate intre 1997-1998.

Sfantul din strana altarului si sihastrul din munti
Aici a fost descoperit mormantul unui egumen pe a carui piatra funerara - care se pastreaza si azi, este inscris numele de "popa Kir Ghenadie", dar si moastele unui sfant necunoscut, in strana din stanga altarului, si despre care se presupune ca ar fi Ioan Cande, ctitorul. Si in prezent, la Manastirea Colt exista un sihastru care traieste ascuns prin muntii din jur. Toti calugarii stiu unde este, dar nici unul nu spune ceva despre aceasta. Intr-un timp, calugarul cel batran se adapostea intr-o vizuina de urs, mancand radacini de copaci si rugandu-se neincetat, insa din pricina gurilor prea slobode, oamenii au descoperit vizuina si atunci Batranul Daniel a trebuit sa plece mai departe in munti. Venit de la Bodrogul Aradului, o manastire de-aceeasi varsta cu Coltul, el mai intemeiase cateva manastiri prin anii 1970, prin partile Banatului, si de fiecare data, dupa ce le punea pe picioare, pleca, fugea in pustie. Sfantul lacas functioneaza ca schit cu obste de calugari si poarta hramul "Duminica Tuturor Sfintilor".

Autor fotografie: Ileana Damian