Matusa Tamara vs Matusa Anuta. Tranzitie sau traditie?

In Maramures aerul mai are inca gust arhaic. Se mai gasesc inca zone unde obiceiurile si traditiile sunt la loc de cinste, unde te poti bucura de nebanuite incursiuni in trecut. Regasesc intotdeauna povestile matusii Anuta despre universul maramuresean cu zambetul pe buze. Imi amintesc ce zicea despre ritualul vopsitului de oua si pentru ca Pastele este aproape,vreau sa dau informatia, mai departe, celor curiosi.

Astfel, in prima zi de Pasti, prin satele de aici se practica spalatul ritual cu „apa neinceputa”, in care se pune un ban de argint, un fir de busuioc si un ou, pentru ca toti cei din familie sa se spele pe fata in ideea ca in acest fel fiecare va fi tare ca banul, frumos ca oul si cautat ca busuiocul. Spalatul ritualic difera in functie de localitate, adaugandu-i-se si alte semnificatii. Matusa Anuta imi mai spunea ca in alte parti se obisnuieste sa se arunce cojile de oua in drum pentru ca sa fie cu spor la ouat; a mai adaugat apoi ca sunt si zone in care pomii din fata casei sunt impodobiti precum brazii de Craciun cu globuri, cu oua din care este scos albusul si galbenusul, pentru a le spori rodul.

Despre tehnica incondeierii de oua, matusa povestea ca metoda folosita este cea a figurilor geometrice, insa acestea mai pot fi vopsite si cu coji de ceapa sau frunze de arin, maramuresencele neavand nevoie de coloranti chimici, ci de plante; pe langa cele mentionate mai sus mai sunt folosite floarea de bujor pentru culoarea rosie, secara cruda de primavara, izma sau frunza de mesteacan pentru culoarea verde, coaja de mar sau galbenele pentru culoarea galbena si frunza de nuc pentru culoarea cafenie. Motivele prezente pe ouale incondeiate variaza-cel solar e prezent pe toate ouale, simbolizand primvara, dragostea de lumina si bucuria de viata; pe langa el se mai regasesc: steaua cu patru sau opt brate, ghioceii, trifoiul, spicul de grau sau feriga, motive zoomorfe precum pestele, melcul, oaia, cucul, porumbelu, dar si religioase - crucea, scena Invierii; cele mai rar intalnite sunt motivele antropomorfe, omul fiind reprezentat in legatura cu ocupatia sau pasiunile sale.

V-as spune mai multe, insa matusa Anuta mi-a interzis si m-a pus sa va transmit asta: „Haidati pa la noi si-ti vide. Nu traba sa ne laudam noi,sa ne laude altii”.

Diana Petrut