Cu galerii etajate si peste 1600 de metri lungime, Pestera Ponicova este cea mai mare pestera din Defileul Dunarii

Pe raza comunei Dubova din judetul Mehedinti, la 25 km distanta de Orsova, catre Timisoara, se afla Pestera Ponicova, cea mai mare pestera din Defileul Dunarii, cu o lungime totala de 1.666 m si o denivelare de 65 m, declarata rezervatie speologica datorita unor resturi de fosile, unui fragment de ceramica foarte veche si unor specii endemice. Sapata in malul stang al Dunarii, in masivul muntos Ciucaru Mare din rezervatia botanica Cazanele Mari, reprezinta o strapungere hidrologica realizata de paraul Ponicova, care, in paralel cu adancirea Dunarii, a inceput sa largeasca fisurile calcaroase cretacice si, parasindu-si cursul de suprafata, s-a adancit in masiv, strapungandu-1 printr-un sistem de galerii etajate, ce comunica intre ele. Etajul superior este fosil in intregime, iar etajul inferior este subfosil. Denumita si Pestera Gura Ponicovei, Pestera de la Gura Apei sau Pestera Liliecilor (cu referire la Galeria Liliecilor si Sala Mare, unde se gasesc colonii de lilieci, sector mai des vizitat de turisti), pestera are un grad de dificultate mediu si este accesibila din trei parti diferite: doua dinspre Cheile Ponicovei, adica de pe uscat, si una pe apa, la care se ajunge numai inaintand cu barca pe Dunare, pe sub peretele Ciucarului Mare, pana la gura pesterii. La intrarea principala, cea mai accesibila, se ajunge din DN57, coborand pe langa podul de peste rau.

De aici, se intra mai intai prin larga si inalta deschidere a Galeriei Ogasului Ponicova, care uneste intrarea de la nivelul inferior al paraului Ponicova cu intrarea de la nivelul Dunarii, iar dupa escaladarea enormelor blocuri de prabusire existente mai ales la inceputul galeriei, se inainteaza pe sub tavanul foarte inalt, de pana la 26 m, la lumina difuza care patrunde foarte adanc in interior. Inainte de a ajunge la jumatatea galeriei-tunel, se urca 30 m pe o panta destul de abrupta, pana sub niste uriase anemolite, spanzurate din tavan. Se ajunge astfel in Galeria Concretiunilor, un sistem fosil ascendent, format pe diaclaze intersectate. Planseul acestei galerii, cat si al ramificatiilor acesteia, este acoperit de stalagmite si uneori de nisip, argila si calcita. Inainte de prima bifurcatie, se afla Sala Coloanelor, unde natura a "inghesuit" toate comorile concretionare care pot impodobi o pestera: stalactite de toate felurile si marimile, uriase domuri scanteietoare, coloane drepte ca lumanarea sau spiralate, podea de calcit alb, gururi ale caror baraje de travertin retin perle de caverna. Este partea cea mai frumoasa a pesterii, cea fosila, parasita definitiv de torentul subteran.

In dreapta deschiderii dinspre Dunare, la 25 m mai sus, exista intrarea ce duce spre Galeria Liliecilor, care se prezinta ca o sala lunga de peste 100 m, lata de 60 m si inalta de peste 30 m, ce are pe podea blocuri de prabusire, gropi, concretiuni si movile de guano, iar pe tavan stalactite pendulante foarte alungite si subtiri, si Sala Mare, lunga de 100 m, lata de 50 m si inalta de 32 m. Acestea doua formeaza un sistem fosil, format pe diaclaze. Din aceasta sala, se continua spre Galeria Scarii (care continua Galeria Concretionata spre Galeria Ponicovei) si Galeria cu Argila (labirintica, scunda si ingusta, cu un caracter ascendent). Peretii si plafonul acestui sistem nu prezinta foarte multe concretiuni, in schimb planseul sistemului prezinta o crusta stalagmitica, stalagmite izolate, domuri, coloane, gururi cat si numeroase blocuri mari de prabusire si bolovanis, care pot depasi 5 m grosime.

Inainte de iesire, apele lacului de baraj "Portile de Fier" patrund prin deschiderea "de la resurgenta", inundand galeria pana aproape de putul - ponor. La viiturile mari, paraul Ponicova vine vijelios, cu zgomot amplificat de peretii cheilor, patrunde in acest urias tunel natural, lasand lemnele si crengile carate printre stancarii prabusite din tavan si se arunca in lac. Daca vizitati pestera cu o ambarcatiune, nu este prudent sa ramaneti sub peretii surplombati ai "Panzei" Ciucarului, pentru ca in permanenta se desprind de sus pietricele si chiar bolovani mari care va pot lovi. Vizitarea se poate face tot cursul anului, cu o perioada optima intre mai si octombrie. Este necesar echipament adecvat (cizme de cauciuc, salopeta, casca de protectie, lanterna), cu exceptia perioadelor de viitura, cand este posibil ca Galeria Ponicovei sa fie inundata total sau partial. Este de preferat ca in etajul superior accesul sa se faca in prezenta unui ghid, avand in vedere gradul de dificultate al accesului in acest etaj.

Sursa fotografie: www.cazareorsova.ro