Una dintre cele mai renumite pesteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice adaposteste comori ascunse si misterioase obiecte cu simboluri imprimate

Amplasata la o altitudine de 600 de metri, Pestera Izverna este resurgenta paraului cu acelasi nume. Ea se gaseste in capatul vestic al comunei Izverna, la poalele Muntilor Mehedinti, in Dealul Pesterii.

Accesul se face din soseaua Baia de Arama-Turnu Severin; la intersectia din dreptul satului Turtaba, se parcurg pe drumul comunal 5 kilometri, care duce pana langa pestera, aflata la 100 m distanta de ultima casa din localitate.

Inclusa in filmul Muzeului Smithsonian din Washington

Filmata de Jacques Yves Cousteau in sectiunea "Explorari ale secolului XX" din filmul Muzeului Smithsonian din Washington, Izverna este una dintre cele mai renumite pesteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice. A fost explorata pentru prima data, pe o lungime de 200 de metri, de biospeologul C. N. Ionescu, care, in 1914, publica o descriere a acestei portiuni. Cercetari mai amanuntite s-au facut in 1951 si in anii '60, iar, in 1973, C. Goran a realizat un plan al pesterii. O echipa a Cercului speologic „Focul Viu” o recarteaza in 1979, descoperind galerii noi, si tot in acelasi an incep si explorarile cu scafandrul autonom.

Lacul Verde din adancuri

Morfologia galeriilor este tipica pestrilor active: intalnim septe de eroziune, profile eliptice, pilieri, valuri de eroziune si marmite. Prin intrarea cu dimensiunile 4x3 metri, se urca o saritoare de 3 metri si apoi, printr-un scurt culoar, se intra in galeria principala, orientata NV – SE si dezvoltata pe un sistem de diaclaze prelucrate prin eroziunea apei. Urmeaza un lung coridor cu cateva mici lacuri cu apa de infiltratie, ce pot atinge adancimea de 75 cm, iar dupa un prag de stanca gasim un bazin cu apa de o limpezime neobisnuita, adanc de 1,5 metri: ineditul Lac Verde. Pentru a-l depasi, este necesara fie o barca pneumatica, solutie preferabila traversarii sale inot, deoarece temperatura nu depaseste 8 grade Celsius, fie o cordelina sau o scarita de 10 metri, pentru varianta ocolitoare.

Cel mai mare pasaj inundat din Romania

In partea stanga se afla un horn dezvoltat in diaclaza, care urca mai intai cam 5 metri, depasind un prag de la care va trebuie sa coboram o suprafata de calcar foarte inclinata, neteda, modelata de lapiezuri. Regasim in acest fel paraul subteran, care iese din oglinda unui sifon: Sifonul Verde, lung de 50 metri si adanc de 12 metri. In speologie, prin termenul „sifon” se descriu acele pasaje de pestera care sunt complet inundate. Florin Paroiu si Costel Vanau, pionieri ai scufundarilor din Romania, au fost primii care au trecut de Sifonul Verde, in 1980, apoi de Sifonul Galben, care este ceva mai scurt. Sifonul Negru, cel mai mare sifon din tara noastra, avand peste 400 de metri lungime si o denivelare negativa de 40 de metri, a fost trecut abia in 2005, de Gabor Mogyorosy si Mihai Baciu. Ei au descoperit sute de metri de galerii post-sifon, dintre care 300 de metri de galerii active.

Comori ascunse si misterioase obiecte cu simboluri

In anul 2010, niste speologi amatori au gasit intr-o galerie ce nu fusese explorata anterior o colonie de pasari asemanatoare liliacului, care nu vazusera niciodata lumina soarelui, insa au reactionat la cea emisa de lanterne, dar si mai multe obiecte de forma si aspectul unor pietre, cu un diametru de cca. 1 metru, care aveau imprimate pe ele, ca o pecete, diferite simboluri. Interesant este faptul ca acestea au fost imposibil de deplasat, avand, se pare, o greutate mult mai mare chiar decat cea a plumbului. Exista si o legenda, conform careia in adancurile din Pestera Izverna ar fi ingropat tezaurul Serbiei, din vremea in care doi printi mostenitori se certau pentru tron in a doua jumatate a secolului XIX, lucru care a atras in zona si cautatori de comori.

Galeria Fosila si Vestiarul Scafandrilor

In paralel cu Sifonul Verde, continua Galeria Fosila, dezvoltata pe o diaclaza de 2 - 4 metri, impodobita cu stalagmite si finalizata prin "Vestiarul Scafandrilor", o sala de prabusire de 12 metri lungime, 8 metri latime si 2 - 6 metri inaltime. Aceasta comunica cu paraul subteran prin doua deschideri: prima ia dreapta, coboara un tobogan de calcar pana la oglinda unui lac de sifon; cealalta, in partea opusa, este intrarea intr-un put de 5 metri, care conduce, urmand paraul subteran, pana la acelasi lac. Acesta este Sifonul Scurt, de 20 metri lungime, care marcheaza sfarsitul traseului accesibil turistilor, dar nu si al pesterii.

Experienta inedita

Datorita pasajelor (sifoane, lacuri subterane), cu galeri intortocheate, pereti calcarosi abrupti, ce creeaza impresia unui imens parc suspendat, Izverna este o pestera foarte dificil de explorat, necesitand un echipament format din casca, cizme, sursa de lumina, barca pneumatica, cordelina sau scarita de 10 metri lungime. Nu se recomanda perioadele cu posibile viituri, ce pot inunda pasajele subfosile ale pesterii, blocand astfel iesirea. Vizitarea dureaza aproximativ o ora si jumatate si este o experienta ce nu trebuie ratata. De asemenea, aici se organizeaza si cursuri de scufundari.