7,297 oferte
3,178 obiective

Alege un Judet

Obiective

Calculeaza Ruta

Afla distanta pe care urmeaza sa o parcurgi, dar si ce poti vedea pe drum!

   Calculeaza   

Horoscopul zilei

Horoscopul zilei zodia Berbec Horoscopul zilei zodia Taur Horoscopul zilei zodia Gemeni
Horoscopul zilei zodia Rac Horoscopul zilei zodia Leu Horoscopul zilei zodia Fecioara
Horoscopul zilei zodia Balanta Horoscopul zilei zodia Scorpion Horoscopul zilei zodia Sagetator
Horoscopul zilei zodia Capricorn Horoscopul zilei zodia Varsator Horoscopul zilei zodia Pesti
Salata de varza acra cu mere si morcovi

Salata de varza acra cu mere si morcovi

O salata gustoasa si usor de preparat. ...

Bilete de Avion





Pasageri (max. 9):
Adulti (>18 ani)
Tineri (12-18 ani)
Copii (2-12 ani)
Infanti (<2 ani)
10.0/10 din 1 vot

Originea numelor de judet din Romania III

Originea numelor de judet din Romania III

V-ati intrebat vreodata de unde provine numele judetului in care locuiti?  Daca pentru unele dintre ele istoricii vin cu raspunsuri clare, in alte cazuri exista dispute cu referire la etimologia termenilor. Unele denumiri au ca radacina vechi cuvinte de origine dacica sau straina, altele au legatura cu personalitati care au influentat zona sau sunt explicate de diverse legende locale. Oricare din variante ar fi valabila, o scurta istorie a genezei acestor denumiri este deopotriva interesanta si utila.

GORJ
Numele Gorj provine de la cuvantul slav "gore", insemnand "sus", la care se adauga adauga Jii, rezultand Gorjii, adica Jiul in Amonte sau Jiul de Sus. La tara, batranii mai spun inca Jii in loc de Jiu. Jii este pluralul numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est, care se unesc la Aninoasa, langa Petrosani. De asemenea, cuvantul slav "gora" inseamna munte. Regula se aplica si in cazul judetului Dolj (in care termenul slav "dole" inseamna "jos"). Prefixele, respectiv adverbele "gore" si "dole" (sus, jos) s-au pastrat in limba romana doar in aceste doua toponime - Gorj si Dolj, ele ramanand insa de baza in limba sarbo-croata.

HARGHITA
Judetul isi imprumuta numele de la Masivul muntos Harghita, neavand o explicatie etimologica certa, ci doar una probabila: de la "har", care inseamna "deal" sau "munte" in limbile semitice si turcice. O alta varianta este aceea conform careia avem de-a face cu un toponim dacic - "Archita", caruia i s-a adaugat in fata vocala "h", rezultata din pronuntia maghiara specifica. Savantul in lingvistica comparata I.I.Russu a aratat ca forma populara romaneasca localnica si deci cea autentica este nu Harghita, ci Arghita sau Archita. Radacina lingvistica "arka", folosita pentru a forma toponime, este dacica antica si o putem vedea in mai multe zone ale tarii (Archita, Arcus, Archia, Archid, Archis, Archiud, Arcalia, Arcani, Arcanu, Arcesti). Arcanu este si numele unui varf (1.760m) din masivul Vulcan.Toate aceste "arke" deriva din aceeasi manta lingvistica din care au iesit numele cetatilor dacice Arcudava si Arkobadava. Ele au ca explicatie substantivul sanscrit "Arka" -  un alt nume al Soarelui.

HUNEDOARA
S-ar putea crede ca numele judetului Hunedoara vine de la cel al lui Iancu de Hunedoara, a carui familie stapaneste cetatea din secolul al XV-lea. Numele este insa mult mai vechi, provenind dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. Acesta este compus din atopronimul "Hunyad", la care care este alaturat “var”, ceea ce inseamna "cetate" in limba maghiara. Asa se naste "Hunedoara", din "Hunyadvar". Comitatul Hunedoara a fost infiintat in Evul Mediu, iar prima atestare oficiala apare in 1256 intr-o dijma papala, sub numele "Hungnod".

IALOMITA
Denumirea provine de la raul Ialomita si are o origine slavona, de la "ialov", care inseamna "pustiu". Conform unei alte opinii, raul era denumit de vechii daci "Naparis", iar mai tarziu s-a schimbat in "Helibachia". Cei doi termeni s-au contopit in timp, rezultand "Ialomita".

IASI
Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iasi". Cea mai bogat documentata explicatie este ca numele isi are originea in Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iasilor, dar istoricii protocronisti au alta teorie. Ei afirma ca numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi - iazigii din Antichitate, mentionati de Ovidiu. Atat iazigii, cat si alanii (dintre care faceau parte iasii) erau doua ramuri din cele trei ale sarmatilor, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau crestinati) au dat in trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius, iar orasului Iasi, Forum Philistinorum.  De la aceasta populatie deriva forma la plural "Iasii" sau "Targu' Iesilor". De asemenea, Moldova a fost numita si Alania la 1320 in harta lui Giovanni di Carignano. Gh. Ghibanescu a aratat in cartea sa ca in 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducatorul Hoardei de aur), zdrobeste armata alanilor si determina exodul a aproape 10.000 de alani in Moldova. Alanii (iasii) se stabilesc in zona in care va fi mentionat orasul Iasi. In Ungaria, iasii au lasat delumirea de Jasz unui comitat si mai multor localitati. Pe de alta parte, sarmatii erau arcasi reputati, ori in limba maghiara "ijasz" inseamna tocmai "arcas", de unde presupunerea ca acest cuvant s-ar trage tot de la "iasi".

Un alt istoric a aratat ca iasians (iasii) au format un popor care a trait printre cumani si care a parasit Caucazul dupa invazia mongola terminata cu batalia de la Kalka. De asemenea, a aratat ca "Jasz" este un cuvant imprumutat din slavona. In limbile sanskrita si hindi, care au origine comuna cu limba sarmatilor, "yash" inseamna "faima".

O inscriptie astazi pierduta pe o borna miliara romana descoperita in apropiere de Osijek, Croatia, in secolul al XVIII-lea, mentioneaza existenta unui Jassiorum municipium. Numele maghiar al orasului (Jaszvasar) inseamna "Piata (Targul) jassilor"; numele vechi romanesc, Targu' Iesilor (si forma alternativa Iasii), ar putea avea aceeasi semnificatie.

MARAMURES
Prima atestare documentara a Maramuresului dateaza inca din 1199, iar termenul de "Tara Maramuresului" este intalnit pentru prima data intr-un document din 1299. Una din teoriile plauzibile este ca denumirea judetului se trage de la numele a doua rauri importante: Mara si Mures. Cu toate acestea, aceasta varianta a fost combatuta de-a lungul anilor de diferiti istorici care au aratat ca distanta dintre cele doua rauri este mult prea mare pentru ca aceasta teorie sa fie luata in calcul.

O alta teorie vizata de istorici cu privire la numele de Maramures se leaga de: Mara si "murus", care inseamna "zid de piatra". Potrivit acestei variante, numele tinutului ar fi fost dat de cei care veneau dinspre sud, ca fiind "tara strabatuta de raul Mara si inconjurata, ca o cetate, de pereti (murus) de piatra (munti)", adica "Maramurus". "Mur/mururi”, cu sensul de "temelia casei" sau "zidul de sub casa", a fost atestat in Berbesti si Sapanta in a doua jumatate a secolului al XX-lea.

O teorie propusa de Mihaly de Apsa este cea pornita de la cuvantul: Marmura - Marmure - mar(a)mure. Aceasta varianta provine de la derivarea din cuvantul "marmure", cu un "a" intercalat, precum in cazul "arma" - "arama". Argumentul consta in existenta unor cariere de marmura la Borsa, Sacel, Repedea etc. Pe langa aceste variante, au mai fost prezenentate cel putin alte zece teorii a denumirii judetului Maramures, insa nici pana in momentul de fata nu s-a stabilit cu exactitate provenienta acestei denumiri.

MEHEDINTI
In "Istoria Critica a Romanilor", istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu spune ca numele de "Mehedinti" vine de la "Mehedinski", un termen slav desemnand teritoriul din jurul orasului Mehadia, oras aflat pe teritoriul judetului vecin, Caras Severin, la granita cu Mehedintiul. O alta origine posibila a numelui ar fi cea latina, care deriva din anticul "Mediam" si care facea referire la colonia romana care traia langa localitatea istorica Mehadia. Cea mai raspandita varianta este insa cea maghiara, care provine din cuvantul "Meheszkedes" si care inseamna "stuparit", mai ales luand in considerare faptul ca in heraldica se atribuie imaginea albinei chiar in stema orasului.

MURES
Numele judetului provine de la cel al raului Mures, cel mai mare rau si principalul colector din bazinul Transilvaniei. Provenind din latinul "Maris", un nume de fata care inseamna "a marii", Muresul se bucura de o bogata istorie cu caracter religios. De altfel, expresia latineasca "stella maris" (steaua marii) face referire la Fecioara Maria. Romanii considerau ca apa raului este una extrem de bogata, datatoare de viata, si astfel i-au acordat o importanta aproape religioasa.

Intr-o exegeza etimologica pentru numele raului Mures, istoricul A. D. Xenopol precizeaza ca "Maris" este o derivare scitica a radacinii arice "mar", insemnand "apa", de unde sanscritul mara, celticul mor, goticul marei, latinescul mare, slavicul mare, litvanul mares. De aici s-ar fi format termenii Maris (Mures), precum si Mara, parau in Maramures.

NEAMT
Unii lingvisti si istorici considera toponimul Neamt de origine slava, de la termenul "nemetic", care inseamna "linistit" sau "tacut", definind caracteristicile zonei si ale raului principal. Altii spun ca in denumirea orasului Piatra Neamt, "neamt" are sensul de "german", teutonii construind o fortificatie in zona.

OLT
Istoria numelui judetului Olt este una relativ simpla, in sensul ca provine chiar de la raul ce-i strabate teritoriul. Denumirea oficiala de "Olt" pentru suprafata administrativ-teritoriala a fost insa folosita pentru prima data in anul 1500, de catre domnitorul de atunci al Tarii Romanesti, Radu cel Mare (sau "cel Frumos", domnitor intre 1495-1508). Raul Olt era insa cunoscut pe vremea dacilor sub numele de Alutus, cuvant care are si el o istorie intortocheata, care se pierde in negura vremurilor din timpul dacilor si romanilor. In acele vremuri, de regula, numele raului fundamental dintr-o arie a Daciei a dat si denumirea provinciei sau "tarii" din bazinul raului respectiv. Astfel, debitul si realitatea hidrografica de la izvoarele raului care curge din Muntii Haghimas pana la Cozia se releva in prezent, ca si in antichitate, drept Alutela/Arutela, adica "Oltul Mic". Partea dintre Cozia si Dunare, pe care importantul rau isi sporeste debitul cu afluentii sud-carpatici, devine Allutua, adica "Oltul Mare" sau, simplu "Olt", si da numele "Oltenia" sau "Alutuania".

Pe de alta parte, "Arutella" era o infloritoare localitate (dava) a Daciei de mare importanta strategica, militara, politica si economica, asezata la doar la cateva sute de metri in amonte de Cozia de azi. Inventariind toponimele din Dacia de pe hartile lui Ptolemaeus si de pe itinerariile imperial-romane, Vasile Parvan precizeaza ca toponimul dacic "Arutela" e legat de numele indigen (dacic) al Oltului, forma cronicareasca "grecizata" fiind "Alutas", iar cea "latinizata" - "Alutus".

Citeste si Originea numelor de judet din Romania I; Originea numelor de judet din Romania II; Originea numelor de judet din Romania IV
 



"Originea numelor de judet din Romania III" citeste si:
+ adauga comentariu pentru Originea numelor de judet din Romania III COMENTARII (0):

Fii primul care comenteaza asta.


Nume utilizator:
Email utilizator:
Titlu comentariu:
Mesaj:

0 caractere :: Numar maxim de caractere 6000
Introduceti codul de securitate din imagine

Adauga comentariu

* Comentariile care contin limbaj vulgar nu vor fi publicate.


Cazare Romania