7,297 oferte
3,178 obiective

Alege un Judet

Obiective

Calculeaza Ruta

Afla distanta pe care urmeaza sa o parcurgi, dar si ce poti vedea pe drum!

   Calculeaza   

Horoscopul zilei

Horoscopul zilei zodia Berbec Horoscopul zilei zodia Taur Horoscopul zilei zodia Gemeni
Horoscopul zilei zodia Rac Horoscopul zilei zodia Leu Horoscopul zilei zodia Fecioara
Horoscopul zilei zodia Balanta Horoscopul zilei zodia Scorpion Horoscopul zilei zodia Sagetator
Horoscopul zilei zodia Capricorn Horoscopul zilei zodia Varsator Horoscopul zilei zodia Pesti
Supa de fasole verde cu chisalita

Supa de fasole verde cu chisalita

Supa de fasole verde cu pasta de slanina afumata si ceapa, imbogatita cu smantana si presarata cu patrunjel verde. ...

Bilete de Avion





Pasageri (max. 9):
Adulti (>18 ani)
Tineri (12-18 ani)
Copii (2-12 ani)
Infanti (<2 ani)
10.0/10 din 1 vot

Originea numelor de judet din Romania I

Originea numelor de judet din Romania I

V-ati intrebat vreodata de unde provine numele judetului in care locuiti?  Daca pentru unele dintre ele istoricii vin cu raspunsuri clare, in alte cazuri exista dispute cu referire la etimologia termenilor. Unele denumiri au ca radacina vechi cuvinte de origine dacica sau straina, altele au legatura cu personalitati care au influentat zona sau sunt explicate de diverse legende locale. Oricare din variante ar fi valabila, o scurta istorie a genezei acestor denumiri este deopotriva interesanta si utila pentru locuitorii judetelor in cauza si nu numai.

ALBA
Denumirea vine de la numele orasului Alba Iulia, mai precis de la culoarea alba a zidurilor din piatra ale cetatii medievale. Pe atunci, orasul aparea atestat sub numele de Gyulafehérvár, in traducere "Cetatea Alba a lui Gyula", si era centru al administratiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sasi. Mai tarziu, slavii au folosit denumirea de "Balgrad", adica "Orasul Alb" sau "Cetatea Alba".

ARAD
Denumit dupa orasul Arad, toponim care se pare ca provine de la numele unui personaj istoric ajuns in aceasta zona in secolul al XI-lea: Urod, cavaler la curtea Regelui Stefan I al Ungariei. Radacina "ur" insemnand lord, traducerea ar fi "un loc care apartine lordului".

ARGES
Denumirea provine, se pare, de la numele raului Arges, care, pe vremea dacilor, era numit Argessos, insemnand, cel mai probabil, "stralucitor".

BACAU
Etimologia cuvantului Bacau este una incerta. Conform unora, targul Bacau ar fi fost intemeiat de un ceangau fugit in Ungaria, unde a fost o vreme calau (in maghiara, "bako") si, revenit in Moldova, ar fi deschis un han, in jurul caruia s-ar fi intemeiat in timp targul Bacaului. O alta posibila origine a toponimului a fost descoperita in scrierile lui Eusebiu Camilar, care, referindu-se la un ritual al muncilor agricole de vara, spunea ca bacaul e un fel de opait folosit pentru iluminatul locuintelor. Asadar, Bacaul ca un “opait” urias, care lumina intreaga vale cuprinsa intre Siret si Bistrita. O alta varianta se refera la numele boabelor strugurelui ce creste in vecinatate (baca) sau chiar la "drumul lui Bachus", care trecea pe aici in vechime, zona fiind o sursa importanta de vin pentru romani. In arhivele Vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si in alte documente latine, Bacaul apare sub numele de "Bacovia", sau "Ad Bacum".

BIHOR
Dupa unele opinii, cuvantul ar putea proveni din slavul "biela hora", insemnand "muntele alb", dupa altele din termenul latin "bubalus", animal ce a populat zona montana si colinara din nord-vestul Romaniei pana in secolul al XIX-lea. Din latina, substantivul ar fi devenit stra-romanescul "buar", preluat de slavi si transformat in Bihor. O alta opinie este cea dupa care tinutul si-a luat numele de la cetatea Biharea (castrum Byhor), sediul comitatului cu acelasi nume, primit, probabil, de la primul proprietar sau intemeietor. E posibila si o etimologie traco-dacica, "bi" insemnand "doi" si "harati" - "a lua, a duce", posibil cu sens de doua posesiuni. Cuvantul Bihor ar putea fi asemanat si cu indianul Vihara, Vaihara sau iranianul bahar. Bihar este numele unuia dintre marii hani chazari din secolul al VIII-lea, iar avand in vedere ca la un moment dat trei triburi chazare s-au alaturat ungurilor pentru a pleca spre Campia Panoniei, exista ipoteza derivarii numelui Biharea de la o persoana de origine chazara.

BISTRITA-NASAUD
Una din variante de provenienta ar fi de la raul Bistrita, denumire de origine slavona, care inseamna "apa repede", si de la orasul Nasaud (din cuvantul german Nussdorf – Satul nucilor).

BOTOSANI
O varianta ne da ca origine o familie de boieri numita Botas, care a trait in acest loc incepand cu secolul XI. Numele acestei familii poate fi gasit in registre din timpul lui Stefan cel Mare, ca fiind una din cele mai importante familii Moldovei. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta pana acum a Botosaniului poarta inscriptia "Pecetea targului Botas". O alta posibila origine a numelui de Botosani este cea a unei capetenii de tatari, Batus sau Batu Khan, nepot al lui Genghis Khan, care a ocupat aceasta zona in secolul XIII.

BRASOV
Numele Brasov era foarte raspandit in spatiul tarii noastre, atribuindu-i-se o etimologie slavona (slava veche), in baza numelui propriu "Brasa" sau a termenului "baras", insemnand "cetate". Unii istorici spun ca Brasovul a fost numit dupa un rau cu acelasi nume, Fluvium Brassou fiind atestat intr-un document din 1360. Chiar cronicarul scheian Radu Tempea afirma ca "Brasovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brasovia" (azi identificata de cei mai multi specialisti cu raul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare si mai involburat cu mult timp in urma, denumirea peceneaga "bara šu", insemnand apa cenusie). Alti cercetatori sustin ca numele deriva de la cetatea Brasovia de pe Tampa. Orasul se mai regaseste in documente vechi si sub denumirea Corona, iar in interpretarea profesorului brasovean F. Philippi, cele doua denumiri, Corona si Brasov, se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, ingropandu-si coroana langa un copac, ar fi generat expresia slava "crono na brad tschop-lita", astfel incat din "crono" deriva Corona, iar din "brad" – Bra(d)sov. Brasov poate reprezenta si o forma autohtona, Brasus fiind un antroponim autohton atestat de inscriptiile din Dacia Romana.

BRAILA
Se pare ca este un toponim de origine autohtona, provenind dintr-unul asemanator cu toponimele tracice sud-dunarene, ca Bragylor-Bragiola, in care "gi" se va transforma in "i" (Chitila-Chitila, Banila-Banila). Este tipic romanesc, fiind atestat documentar inca din Evul mediu ca nume personal, desi in unele lucrari s-au mentionat formele de limba greaca Proilaba, de limba slava Proilava, de limba turca Ibraila, si alte forme, ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeana, "bhreg" insemnand "pisc vertical", cu referire clara asupra pozitiei geografice a orasului, mai precis asupra malului inalt, orasul numindu-se in trecut "Piscul Brailei".

BUCURESTI
Sursele istorice referitoare la intemeierea orasului Bucuresti sunt extrem de putine. Cea mai populara legenda despre originea capitalei spune povestea unui cioban, Bucur, care acum mai bine de 700 de ani a ajuns in luncile Dambovitei pascandu-si animalele si si-a intemeiat aici o gospodarie foarte mare.  Aceasta era atacata constant de pradatori, intr-unul din atacuri fiind rapita chiar fata ciobanului. Dupa lupte crancene, Bucur reuseste sa-si salveze fiica din mainile talharilor si, intors acasa, isi transforma stana intr-o cetate greu de penetrat, iar pentru a-si arata recunostiinta fata de Dumnezeu, ridica si o biserica, in apropierea cetatii sale. Cu timpul, oamenii care treceau prin zona, au inceput sa se aseze in jurul bisericii si a fortaretei lui Bucur, si astfel, se naste prima comunitate pe malurile Dambovitei. In ceea ce priveste numele orasului, mai exsta doua variante, ambele la fel de plauzibile. Un calator elvetian nota in jurnalul sau de calatorii din 1871 ca denumirea orasului nostru vine de la "bucurie, bucuros, a se bucura - deci Bucuresti", iar trei decenii mai tarziu, o alta scriere, a unui vienez ajuns prin aceste locuri, sustine ca numele de Bucuresti vine de la padurile de fag din jurul asezarii, numite "Bukove".

Citeste si Originea numelor de judet din Romania II; Originea numelor de judet din Romania III; Originea numelor de judet din Romania IV



"Originea numelor de judet din Romania I" citeste si:
+ adauga comentariu pentru Originea numelor de judet din Romania I COMENTARII (0):

Fii primul care comenteaza asta.


Nume utilizator:
Email utilizator:
Titlu comentariu:
Mesaj:

0 caractere :: Numar maxim de caractere 6000
Introduceti codul de securitate din imagine

Adauga comentariu

* Comentariile care contin limbaj vulgar nu vor fi publicate.


Cazare Romania