Cetatea dacica de la Capalna: din rol militar, in patrimoniul UNESCO

La 18 kilometri de orasul Sebes, la iesirea din localitatea Martinie, se gasesc si astazi ruinele unei cetati construite in a doua jumatate a secolului I inainte de Hristos. Este vorba despre Cetatea dacica de la Capalna, inclusa in patriomniul cultural UNESCO.

Cetatea cu ziduri de piatra inalte a fost ridicata, cel mai probabil, de Burebista. Pe traiectul zidului de incinta se pastreaza doua constructii, una spre nord-vest si una la nord. Cea din urma este o intrare secundara alcatuita din doua ziduri paralele, perpendiculare pe incinta, la care s-a renuntat intre cele doua razboaie de cucerire a Daciei.

Ceramica lucrata manual

Cercetarile efectuate in urma cu aproape 30 de ani au scos la iveala urmele unor sanctuare dacice de tipul aliniamentelor demontate in intervalul dintre primul si al doilea razboi daco-roman. Materialul arheologic folosit consta in ceramica lucrata manual sau la roata si pictata cu motive geometrice, unelte de fier si obiecte de podoaba din fier, argint sau bronz. Dacii s-au folosit de avantajele naturale ale locului si au adus materiale de constructie de departe pentru consolidare. Pentru construirea turnului de straja, spre exemplu, s-a utilizat calcar de la Magura Calanului.

De la aparare, in UNESCO

Principalul scop al Cetatii de la Capalna era unul militar: acela de protejare a muntilor Orastiei, unde se afla centrul regatului dac. Zidurile cetatii sunt considerate elemente arhitecturale specifice dacilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a fost inclusa in patimoniul UNESCO.

Zidurile fortificatiei de la Capalna au fost daramate partial dupa primul razboi dacic. Cei care le-au daramat au fost chiar dacii, pentru a respecta o conditie de pace impusa de romani.

Cetatea de la Caplana a fost distrusa in totalitate in preajma anului 106 d.H., in timpul celui de-al doilea razboi daco-roman.

Ionut Vasilescu